1st Conference on Tackling Health Inequalities through Human Resource Capacity Building in Europe

Szkurt dă Workshop II.

Numilye lu workshopu nosztru hásztá o foszt: Egyetemurilye în EU dă válosz pă áje, kum trăbujé sză băgăny számá máj binyé dă szănătátye  aminyilor káré máj pucîny ăsz în EU’. Kápu lu workshopusztá Földes Éva o foszt dă lá OSI sî Dr Margaret Greenfield dă lá Buckingemshire New University. Odátă ány szfătit ku Dr Greenfield sî ány ávut dauă prezentáciourj.

Cimu lu szfătijálá lu Dr Greenfield ’Ánume binyé-j ásá? Sză styimbă sjégîngyestyé aminyi dăaminy, káré pucîny ăsz într-o cáră. Kum sză lyé-nvăcăny pă hásztá. NRIS mult lukră sî je szabájurj dîn GB. Dr Greenfield szkurt szpunye, kum ăj ásztá lá jéjîn GB. Je szpunye, kă în cárá lor ăsz  máj mulcînsj d-întri aminy dîn áltyé cărj, káré-sz pucîny, dăkit  în EU dîn álthungyivá. Pă 1:14 pártyé dă urszágulá ságyé lume áltă. Ásztá-j s-átunsj fontosă, dákă ány dă gînd sză lyé prisjipény pă cîgányi, káré tot utuzestyé, tot pă kályé-sz... În 2011 GTR 18600 o szămălit, dá dă számusztá tot máj mulcînsj patyé fi.

Dr Greenfield o zîsz, kă multyé faktorurj vizitestyé lá diszkriminácio. Gender, dă om o dă mujeré-j vorbá, bityigosz ăj, o în család máré kusztă. Dr Greenfield sî dă háje o szfătit, kă aminyistye máj szkurt kuszt áré sî dákă sjinyivá lyé-ntrábă, máj mulcînsj zîsjé, kă nu-sz szănătosj, dăkit álc. Dá sî áje ny-o szpusz, kă aminyistye nu sză vegyé în számurilye, gro lyé álfă, káré în témásztá kată.

Dăp-ásztá Dr Greenfield ny-árătát projektu-j nou, sjé dă szănătátyé inkluziváré, sî  áhéstye áré dă gînd:

- Sz-ázsutyé lu aminyilor sză prisjápăé sî sză vádă kit lu álc trăbujé sză fijé szănătosj

- Sză fákă National Inclusion Health Board - on szektor întri áltyé szektorurj, hungyé máj binyé sză prisjepé  aminyi, káré pucîny ăsz într-o cáră.repé sză lyé pată ázsutá ku bány kit  sză nu fijé máj máré báj dîn báju-l mik în szănătátye lor.

  • sză pată áduná bány, kit kăsilye lor szărásj máj bunyé sză fijé.

Dr Greenfield o  zîsz szkurt, kă ro fontosă-j kit în korházurj sî lá doktorurj sză lyé prisjápă pă lumilye máj misj, kă jelyé áltyé-sz ăsz sî în kulturé multyé  kusztă. Ásá máj usuré lyé patyé sză ly-ázsungă sî máj binyé lyé patyé ázsutá.

Dăp-áje Dr Greenfield szkurt o szfătijit sî dăp-áje sjé felă-j National Roma Inclusion Strategies á lu WHO. Ro fontosă-j sî áje, kit dă  bájurj szăszfătijiny, sî áje, kă p-ásztá bány trăbujé, sî dákă hungyivá sjévá binyé fásjé, p-áje sî álthungyivá trăbujé sză-nvecé.

Daniel La Parra d-áje o szfătijit, kă nu nyi-j szlobod szămujtăny, kă învăcálá  tînyirilor ro mult ly-ázsută sză ájvé kuszt máj bun întri álc sî sză fijé szănătosj.

Mr La Parra szkurt áje o zîsz, sjé fásjé jél în Spanyolurszág păntru cîgányi în iskulyé sî păntru szănătátye lor.

Jél o kizdilit sză fákă on hălo, hungyé putye lukrá ku unápált ku aminyi, káré în áltyé felurj dă iskulyé lukră.

Jél d-o centrum o făkut kutotu, sî trăbujé kupijilor sză-nvecé máj mult lîngă iskulă. Mr La Parra sî áje ny-o zîsz, kă méstyéri sî szervezeturilye pă káré nu álomu j-o făkut sz-or áflát má odátă, s-or kizdilit sză ly-ázsutyé lu tînyirilor sză-nvecé.

Dăp-ásztá pîn 2014 áré dă gînd sză sză fákă on hălo máj máré în tată Europă (II. rîsz), sî szkrijé zsjosz, sj-o foszt pîn átunsj (III. rîsz) sî szkrijé szkurt dăásztá, păntru-nvăcálă (IV.). Mr La Parra pă toc ly-o tyimát sză-s je  rîszu dîn lukru în hălousztá.

The last presentation was held by me and my collegue Spányik András sî jo ány în szfărsît. Noj dăáje ány szfătit, sjé styijé dă kultură sî dă grizsálă dă szănătátyé tînyiri pă egyetemu  doktorilor.

Noj dă áje ány szfătijit szkurt, sjé gîngyestyé tînyiri, káré doktorurj or fi în Pisju dă cîgányi sî dă áltyé felurj dă csoporturj. 212 dă váloszurj trăbuje sză gye dă 10 csoporturj. Hăl máj fontosă-jrá, sj-o vinyit áfáră dîntr-ásztá, kă tînyiristye în multyé rîndurj gîngyestyé sjévá ro dă pă aminy, pă káré mágá nisj nu lyé kunastyé, sî áje gîngyyestyé, kă jéj kutotu máj binyé styijé, dăkit aminyistye. Învăcálá patyé sz-ázsutyé p-áhéstye bájurj, dá nu mult. D-áje noj áhéstye ány cînyi fontosă sză fijé:

-  Sză băgăny számá pă áje, kit tînyiri, káré în rendszeru-l dă szănătátyé or lukrá o szociális munkás or fi, gîngyestyé ro dă pă aminy pă káré nisj nu lyé kunastyé o nu, (sî învăcálá styijé sz-ázsutyé p-ásztá o nu).  

- Tînyirilor  trăbujé sză-nvecé sză pisjápă báju álcîlor, sî trăbujé sză lukré ku unápált ku antropologusurj dă kultură:

  • lukru ká ázsutálă,
  • csoporturj ku kulturé multyé,
  • programurj ku káré patyá áflá bitsisugurj aminyilor ku tînyiri, káré doktor or fi o pă bityézsj grizsestyé dăpă egyetem

Eseményurj délye fontosé:

Lumikye máj pucînyéj sjé nu vigyény:

Styijény sî kutăny:

Kivirlálă dă tudományurilye lor sî lu szektorurily elor

Adunăny sjé styijény pîn áku

Sză fij sî sză rămîj aktiv

Bágă számá szabájurilye